sâmbătă, 21 ianuarie 2017

Mama de Clara și de Olivia

Este ora 1, e noapte, ai mei dorm, întreg cartierul e cufundat în beznă! Îmi găsesc cu greu cuvintele din cauza emoțiilor, a lacrimilor ce parcă abia așteaptă să curgă șiroaie pe obraji, a oboselii acumulate după o noapte albă și o zi plină de griji, petrecută între chiote drăgălașe de copilaș ce descoperă noi cuvinte și îmbrățișări și liniștirea și îngrijirea copilașului mai mare care a căpătat un nedorit roșu-n gât!
Astăzi este o zi specială, foarte specială, este ziua în care am devenit pentru prima dată mamă, pentru prima dată părinți!
Acum 5 ani, la 34 de săptămâni, s-a născut Clara mea dragă, bucuria și împlinirea noastră! Copiii sunt averea cea mai mare, cea mai neprețuită a părinților!
Am născut prematur, am trecut prin emoții greu de descris în cuvinte! Am ajuns la spital pentru că am simțit că este ceva în neregulă și așa a și fost, având în vedere că am născut a doua zi după internare! Mi-am dorit să nasc natural, mi-am imaginat nașterea, m-am gândit de multe ori cum va fi, însă nu a fost să fie și am acceptat ideea că nu orice mamă poate naște natural! E vorba despre probleme medicale care împiedică o naștere naturală! Însă important este că suntem sănătoase! Sănătatea e cea mai importantă!
Îmi amintesc că am ținut-o în brațe abia la o săptămână și jumătate după naștere, deoarece, fiind atât de mică, a avut nevoie de puțin stat la incubator! Doamne și ce mică era! Pentru mine, acea săptămână și jumătate, cât nu am putut-o ține în brațe, a fost cumplit de grea! Poate doar o mamă poate înțelege ce simți când, după 9 luni de așteptare ( 7 și jumătate în cazul nostru), ești nevoit să mai aștepți puțin, până să îți poți strânge puiul la piept!❤
Dar ce nu face o mamă pentru copii? Eu una aș da totul pentru fetițele mele și pentru soțul meu!
Ne-am descurcat amândoi singuri, încă de la început, cu bebelina noastră atât de mică și am făcut-o foarte bine zic eu! Părinții sunt puternici, sunt luptători, sunt protectori, știu și simt ce trebuie să facă, și își iubesc copiii mai presus de orice!
Fetița noastră mică a crescut, are 5 ani, e un copil vesel, creativ, inteligent, cuminte, cu care ne mândrim foarte mult! Iar surioara ei, de 1,6 ani îi calcă pe urme ❤Fiecare mamă își vede copilul într-un mod unic și fiecare copil e special în ochii mamei!
Mă sperie cât de tare trece timpul, îmi tot înghit lacrimile rând pe rând, sunt lacrimi de fericire, schițez un zâmbet - Clara mereu îmi zice : " mami, un zâmbet te rog "❤ îmi doresc uneori să opresc timpul în loc și să mă bucur la nesfârșit de aceste momente! Prin ele, prin fete, îmi retrăiesc copilăria! Eu am renăscut acum 5 ani, și de atunci simt cu adevărat că trăiesc! Se spune că o mamă renaște o dată cu venirea pe lume a copilului ei! Da, până atunci am fost copil, femeie, soție, de atunci sunt și mamă! Trăiesc și simt momente unice, sentimente unice și deosebite, colecționez zâmbete și momente speciale! Și acum 1 an și jumătate aproape, am renăscut a doua oară și e și mai frumos! Viața noastră a căpătat și mai mult sens, ne simțim mult mai fericiți și împliniți de când suntem părinți! Ne bucurăm că suntem sănătoși, uniți și că reușim să trecem cu bine, împreună, peste toate momentele grele! Asta ne face fericiți!




sâmbătă, 7 ianuarie 2017

A început de ieri să cadă....

Iarna și-a intrat repede în drepturi! Fulgii mari, jucăuși, au acoperit cartierul nostru micuț, spre bucuria copiilor! Astăzi am ieșit cu C si O la săniuș iar bucuria lor a fost imensă 😍 Ne-am jucat, am făcut tradiționalii îngerași de zăpadă, ne-am plimbat cu sania, ne-am dat cu sania la vale, pe derdeluș, ne-am distrat până ne-au înghețat obrajii și năsucurile ❤
Mi-am amintit de copilărie, de entuziasmul mare cu care așteptam zăpada în ajunul Crăciunului, de bucuria cu care ieșeam la săniuș pe stradă la bunica, ne jucam cu toți copiii de pe stradă, stăteam afară până târziu!
În ajun ascultam colinde și împodobeam bradul, mergeam cu bună-dimineata și ne întorceam cu o sacoșă de dulciuri și fructe! Seara plecam la colindat cu gașca, cântam pe voci, acompaniați de chitară, eram serviți cu vin, suc și prăjituri 😊
Repetam săptămâni întregi înainte, ce frumos era la repetiții, glumeam, cântam, râdeam, era un mod frumos în care noi socializam!
Bunicile făceau cozonaci și prăjituri, iar în dimineața zilei de Ajun, mirosea în casă a sarmale și friptură! În ziua de Crăciun, tradiția noastră de familie era și este în continuare, masa de Crăciun! Ne adunăm toți, în casa părintească, în jurul mesei, copii, nepoți, bunici, străbunici, ascultăm colinde, luăm masa, râdem, glumim, depănăm amintiri! Pentru mama, asta e o bucurie imensă!
Fulgii de nea mă duc cu gândul și la bucuria și inocența, cu care îi asteptam pe Moș Crăciun și pe Moș Nicolae, eu și fratele meu😊
Moș Nicolae la noi a venit mereu cu dulciuri și fructe și așa vine și la fetițele mele, ducem tradiția mai departe 😊 când eram copii, nu aveam atâta de multe ca acum, și primeam cadourile cu și mai multă bucurie și nerăbdare!
Moș Crăciun venea cu jucării și hăinuțe, de care ne bucuram din tot sufletul!
La noi la Măcin tradițiile încă se păstrează! Colindătorii merg în cete, cu Oleleul, cu costume specifice și colinde vechi, de casă, adunate și păstrate din bătrâni! La poalele munților Măcin, colinde precum Cerbul sau Iceam Doamne, aduc bucurie în casele oamenilor în Ajunul Nașterii Mântuitorului!
Toate aceste bucurii le transmit cu drag fetițelor mele, pentru că vreau ca ele să se vucure de tot ce e frumos, de tradiții, de cadouri, de cele mai mărunte dar frumoase lucruri!
Și revenind la prima zăpadă de anul acesta, abia așteptăm ziua de mâine, să ieșim din nou la săniuș 😍

joi, 5 ianuarie 2017

Breastfeeding is pure love ❤
Alăptarea e iubire pură ❤

Sunt multe de spus despre alăptare și beneficiile ei! Povestea mea începe acum aproape 5 ani, când am devenit mamă pentru prima dată! Începutul a fost unul greu, după o naștere prematură, la 34 de săptămâni, și cu un bebe mic la căldură într-un incubator timp de aproape două săptămâni, a trebuit să mă descurc singură cu lactația! Nu e ușor deloc dar când știi ce beneficii îi aduce puiului mic, faci orice să fie bine! Cu răbdare, voință, depășind durerea, și cu ajutorul unei asistente, am reușit să pornesc lactația! Nu vă spun cum au fost cele aproape două săptămâni în care puiul meu a stat la incubator, nici că plângeam în fiecare zi, ci vă spun cât de minunate au fost primele clipe cu puiul la sân! Până atunci, am pompat lapte pe care C îl primea cu seringa!
Să pornești tu singură lactația, pompand manual, este foarte greu și dureros! Însă noi, mamele reușim mereu ceea ce ne propunem și suntem mai puternice decât credem! Reușim să facem față chiar și celor mai grele situații!
Povestea noastră s-a scris până la 11 luni, când, din lipsă de informare, am întrerupt alăptarea!
Am început însă o nouă poveste, acum 1 an, 5 luni și 3 zile, când am devenit mamă pentru a doua oară! De data aceasta, am ales să mă informez mai mult și să mă ascult mai mult, să am încredere în mine și în deciziile mele! Am descoperit un grup frumos, creat de oameni dedicați, de consultanți în alăptare și de mămici dornice să alăpteze cât mai mult!
Alăptare exclusivă de la naștere și până la 6 luni și apoi alăptare, combinată cu diversificare până când dorește bebe și mami, de preferat până la autointarcare 😊 de la început fără suzetă, lapte praf în completare, ceai și altele de care bebe chiar nu are nevoie!
Ascultați-va mereu instinctul vostru de mamă, voi știți ce este cel mai bine pentru copilul vostru!
Alăptez la cerere de 1 an și 5 luni, la cerere, adică fără program, adică chiar și non stop uneori, din 10 în 10 minute, la o oră, din 3 în 3 ore, toată noaptea, după cum vrea O ❤
E greu, uneori e foarte greu și recunosc, dar după ce trec momentele critice, sunt mulțumită și mândră de mine că am reușit să ajung până aici! Nu mă văd alaptand mai mult de doi ani, dar nu mă vedeam nici ajungând până aici!
Au fost multe momente în care am cedat, în care am plâns, am repetat obsesiv că nu mai pot, că nu mai vreau, că nu mai rezist, dar apoi, m-am ridicat și am mers mai departe! Trebuie doar să vrei și să te întărești, să ai încredere în tine că poți și să mergi înainte, să nu te lași pradă momentelor grele și să nu iei decizii pripite! Este foarte important să ai și sprijinul și înțelegerea celor din jur iar eu sunt foarte norocoasă din punctul acesta de vedere!
Au fost și încă sunt multe nopți în care nu dorm, sau dorm pe apucate, ațipesc câteva minute, ore, și mă trezesc ca să o liniștesc pe O, sa o hrănesc, să o plimb, să-i cânt! Mulți spun că dacă nu mai alăptezi, copilul doarme toată noaptea și tu te odihnești și totul e frumos! Eu nu cred asta! Am exemple în jur de copilași hrăniți cu lapte praf, care se trezesc des noaptea! Copiii mici, până la vârsta de aproximativ 3 anișori, au nevoie mai mare de mami și de tati ( la noi cel puțin O se liniștește și dacă o plimbă tati în toiul nopții prin cameră 😊). De aceea, alăptarea nu reprezintă doar hrană, ci și siguranță, iubire, alint❤e prima formă de comunicare dintre bebeluș și mamă, și cea mai frumoasă ❤
Din acest motiv se spune că o înțărcare bruscă ( de mâine gata nu-ți mai dau titi), poate afecta copilul pe termen lung! E ca și cum ne-ar interzice nouă cineva ceva, imediat! Orice schimbare se face treptat și cu o anumită perioadă de acomodare! Sau cel puțin așa ar fi indicat!
Sunt perioade critice de-a lungul alăptării, puseele de creștere, perioada refuzului de a sta la sân, perioada creșterii dințișorilor, când copiii sunt mai agitați, pot fi mai greu de mulțumit, pot sta ore întregi la sân, însă cu răbdare și voință, aceste perioade pot fi depășite cu brio!❤
Dragi mămici aveți încredere în voi și alegeți să vă informați din surse sigure! Nu există "nu am lapte suficient", nu există "nu vrea copilul să stea la sân" ( e o experiență nouă și copilul învață în primele luni), există doar "pot și vreau"!
Sunt bineînțeles și cazuri medicale când mămica nu poate alăpta!
Renunțați la laptele praf în completare, nu faceți decât să vă sabotati lactația! Lactația se formează punând copilul la sân de câte ori o cere, fără program, și poate dura și câteva luni până când se reglează! Lactația crește în funcție de nevoile bebelușului! Dacă oferim lapte praf de la început, combinat cu lapte matern, bineînțeles că lactația nu va mai crește concomitent cu necesarul celui mic iar cel mic va prefera mai mult biberonul pentru că îi va fi mult mai ușor și va primi și mai mult lapte cu un efort mai mic! De aceea ajungem să spunem că nu se satură doar cu sân 😊
Bineînțeles că fiecare mamă face propriile alegeri! Eu doar am vrut să vă împărtășesc din experiența mea și din informațiile pe care le-am adunat din surse sigure 😊
Și povestea noastră continuă....❤
De ce blog?

Pentru că îmi place să mă exprim în scris, să îmi dau frâu liber ideilor, imaginației, sentimentelor, trăirilor! 
Scrisul mă ajută să mă descarc, e ca și când aș împărtăși gândurile unei prietene!

De ce acum?

Pentru că acum am ales eu să fac asta! Lucrurile le faci atunci când simți că este momentul potrivit!

Ce urmăresc cu acest blog?

Să împărtășesc din experiența mea și altora, să ajut cu un sfat, o idee, să pun pe hârtie ceea ce gândesc, simt, îmi doresc, să vă îndulcesc cu bunătăți de casă făcute de mine cu dragoste 😊 
Because sometimes it may be hard, but it's worth every single moment! This is our happiness, our children are our best treasure, our everything!

I am a mom for almost 5 years, in which I have been discovering myself over and over again and I still am! I found a different kind of love, one of the most beautiful and strong feelings, and I keep growing it day by day! Sometimes it's hard, but even when it's hard, it's so wonderful! The amazing thing is that being a mom, makes me complete! I don't remember too many things before being a mom, but I remember every single moment since I became one!

I learn how things work out at 5 years old ( most of the time it's like a story, in which my daughter gives me a different character every time) and I learn again words and colours and numbers and animals and whatever attracts an 1,5 years old ❤

I don't sleep too much, I am still breastfeeding (not easy to do), I cook almost every day different kind of foods, I wash clothes every single day (except Sundays 😁), and many others things that I have to do, but this is what makes me happy and complete!

My husband, the fact that he is there when I am down, he listens to me and gives advices and helps whenever I need him to, makes me stronger!

Do I ever get time to myself? Of course I do, it's all about organisation!

We, moms ( all wonderful moms that I know)
, have powers that no other person can understand or have! We are wonderful, every single one in our way!
Despre mine....

Eu sunt Simona, și împreună cu soțul meu Bogdan, am două fetițe minunate, una de 5 anișori și una de 1,5 anișori 😊 suntem o familie unită și fericită❤

Pagina aceasta va evidenția gânduri, trăiri, sentimente, bunătăți de casă 😊 sfaturi, idei😊 despre Simo și ai ei ❤